Dacă ne-ați vizitat în ultima săptămână, sperăm că ați remarcat expoziția inedită pe care v-am pregătit-o la etajul 1, în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României (MNAR) și cu Teatrul „Nottara”. Dacă nu ați făcut-o încă, expoziția „Actori de pus în ramă” mai poate fi văzută la București Mall până în data de 8 noiembrie.
Cele 17 panouri care o alcătuiesc, așezate pe șevalete, ne aduc față în față cu cu opere de artă din patrimoniul MNAR, dar și cu „interpretările” pe care actorii Teatrului „Nottara” le-au dat personajelor din lucrările respective. Dacă vreți să îl vedeți pe Dan Bordeianu în rolul Principelui Domnitor Carol I, pe Răzvan Bănică interpretând o sculptură realizată de Auguste Rodin sau pe Mihaela Subțirică transformându-se în Giovanna Spinola Pavese, , nu ratați această expoziție!
Iată câteva dintre poveștile acestor transformări uimitoare, dezvăluite mai jos.
Răzvan Bănică, actor de pus pe soclu
Răzvan Bănică este singurul actor care nu a avut de interpretat un personaj dintr-un tablou, ci „Vârsta de bronz”, sculptura prin care Auguste Rodin a schimbat cursul sculpturii în ultimele decenii ale secolului 19.
Sigur, am putea dezbate acum despre alegerea lui Răzvan de a „îmbrăca” nudul lui Rodin în reinterpretarea proprie; știm că multe doamne ar fi preferat o reproducere mai fidelă a originalului. Dar mai bine să vorbim despre faptul că lucrări de Rodin sunt acum prezentate publicului larg în București Mall.
Rodin este unul dintre maeștrii sculpturii universale, ale cărui sculpturi le „vânăm” atunci când mergem în marile muzee ale lumii, dar este bine de știut, mai ales acum, când este mult mai greu să călătorim, că și în centrul Bucureștiului, la Galeria de Artă Europeană a MNAR, găsim expuse trei lucrări ale celui care a fost mentorul multor generații de sculptori, printre care și Constantin Brâncuși.
Mihaela Subțirică și-a făcut singură poza
Apropo de mari artiști pe care poate nu știam că îi găsim la noi în țară, campania „Actori de pus în ramă” l-a scos în față și pe Peter Paul Rubens, cu un portret în mărime naturală al artistocratei Giovanna Spinola Pavese, realizat în 1606.
Pentru realizarea acestei reproduceri spectaculoase, Mihaela Subțitică a fost un adevărat one woman show. Și-a făcut singură machiajul, părul și costumația (observați mânecile din folie de aluminiu si gulerul din perdea). A bătut cuie în perete și a agățat cu minuțiozitate trandafiri în ele. Și, poate cel mai impresionant, și-a făcut singură fotografia, folosind temporizatorul.
Ioana Calotă poartă o ie reprodusă după cea din lucrarea „România revoluționară”
Fiecare lucrare selectată pentru campanie aparține unui artist diferit. Iar dintre actori, doar Ioana Calotă a avut două „roluri”. Ea a dat startul campaniei, cu lucrarea „Buchetiera”, realizata de Mihail Lapaty; iar transformarea uimitoare se datorează, printre altele, mamei sale, doamna Floarea Calotă, și colecției sale impresionante de costume populare.
Cea de-a doua interpretare a venit cu ocazia vernisajului expoziției „Constantin Daniel Rosenthal. Un artist în vremea revoluției”, Ioana transformându-se de această dată în Maria Rosetti, muza lui Rosenthal pentru lucrarea „România revoluționară”.
Dacă ați remarcat asemănarea iei purtată de Ioana cu cea din lucrare, ea nu este întâmplătoare. ONG-ul „La Blouse Roumaine” a făcut un apel pe retelele de socializare, pentru a afla dacă există în comunitatea lor cineva care a reprodus ia. în urma lui, doamna Lucia Aioanei de la Arad i-a împrumutat Ioanei articolul vestimentar, acesta fiind cusut de ea, fidel, după modelul din lucrare.
Ion Grosu s-a ras în cap pentru „Jucătorul de șah”
Ion Grosu a avut de „interpretat” lucrarea „Jucătorul de șah, o pictură emblematică pentru creația lui Corneliu Baba. Pentru ca transformarea sa să fie cât mai aproape de original, Ion Grosu s-a ras în cap. Un omagiu frumos adus unuia dintre cei mai interesanți și apreciați pictori români din a doua jumătate a secolului XX.
Filip Ristovski a cerut ceva greu de făcut… și exact asta a primit
Când Filip Ristovski s-a alăturat campaniei, dorința lui a fost să reinterpreteze o compoziție cât mai complexă. După cum puteți vedea în imagine, cererea lui a fost respectată, dar rezultatul a fost mai spectaculos decât își putea închipui cineva.
Ce este cu atât mai surprinzător este ca Filip avea deja în casă o mare parte din „recuzita” necesară, lucru neștiut în momentul în care a fost aleasă lucrarea pentru el. Asta da întâmplare fericită!
Vă invităm așadar la București Mall să priviți îndeaproape această reproducere incredibilă și bogăția de detalii care o alcătuiesc.
PS: Vrem neapărat să menționăm și implicarea scenografei Delia Ristovski, soția lui Filip, care a realizat scenografia, machiajul, costumul și fotografia.
Dan Nasta, puntea de legătură dintre muzeu și teatru
În mediul online, campania s-a încheiat cu reinterpretarea Crenguței Hariton pentru lucrarea „Femeie cu rochie albastră”. Tabloul a fost păstrat special pentru final datorită punții speciale pe care o creează între muzeu și teatru.
Nu datorită tinerei portretizate, căci nici măcar nu-i cunoaștem identitatea. Nici datorită autorului, deoarece și el este anonim. Ci datorită persoanei căreia i-a aparținut acest tablou: Dan Nasta (1919-2015), cunoscut actor, scenograf și regizor, dar și un colecționar de artă pasionat, care a adunat, alături de soția sa, sute de obiecte de-a lungul vieții.
O parte dintre acestea, 769 mai exact, au fost donate MNAR de către Mihai și Elena Nasta, nepoții săi, iar din 2009 pot fi admirate în colecția permanentă Dan și Liana Nasta la Muzeul Colecțiilor de Artă.
Iar dacă v-am stârnit curiozitatea cu aceste informații „din culise”, vă reamintim că puteți vedea expoziția în București Mall până pe 8 noiembrie. Lucrările în original vă așteaptă la Muzeul Național de Artă al României.
Comentarii recente